Cod alb
am urit intotdeauna spitalele. acum ma aflu intr-unul de aproape o saptamana. scriu din plictiseala. scriu pentru ca imi pleznes
te capul daca incerc sa citesc ceva. nici cartea nu ma inspira. am citit-o o vreme in troleu, cand mergeam spre birou sau ma intorceam acasa. de la alea cateva pagini pe zi, as fi crezut c-o duc la bun sfarsit. ei bine, viata cea noua a lui orhan pamuk e una din cele mai enervante carti pe care mi-a fost dat sa pun mana. in fine. imi place Mancarea de spital pentru ca nu ma simt vinovata cand o arunc la gunoi. imi place ca sint vioaie pt ca simt nevoia sa dezinfEctez totul in jurul meu nonstop. imi place ca sunt singura si ca aproape am pace. nu-mi place ca e cald. nu-mi place ca sunt prea putini oamenii-oameni, iar discrepanta e atat de uluitoare incat devine fizic dureroasa. am incheieturile vinete de la perfuzii. am pielea fina. sensibila. venele nu-mi mai sint de folos. mi-e mai util fundul, dar dEja devine mult prea dureros. abia astept sa-mi pot sufla nasul, puternic si adevarat. sa vad mucii verzi in servetel. m-am saturat de sangele asta imbacsit pe care-l tot scuip. sange de bucuresti. daca as fi crescut si trait la tara n-ar mai fi fost prafos ci purpuriu. cred.
am invatat ca problemele netratate pot ajunge sa-ti afecteze in intregime viata, viitorul. as vrea sa dau timpul inapoi si poate lucrurile pe care le-am trait acum s-ar fi intamplat mai usor. e pacat ca o situatie de rutina s-a transformat in ceva care acum imi pare atat de grav. poate o sa scriu candva despre asta. acum vreau doar sa scriu haotic si egoist. despre ouale scarboase din farfurie - eu nu mananc oua. niciodata. despre compotul pe care I’ll astept cu drag,. despre ursuletul mic pe care I’ll port -mi tine de urat. despre parculetul cu bancute din curtea spitalului, in care nu am curaj sa ies pentru ca prefer alienarea. despre faptul ca perioada pare interminabila, confuza, si nici macar nu stiu daca prefer sa merg acasa sau sa raman aici si sa uit de Mine.
poate. ca o sa scriu candva despre asta. daca lucrurile ies bine. pana atunci , va puteti amuza cu niste poze facute aici si pe care le-am urcat in FLICKR. -vezi meniul din dReapta blogului. probabil puteam sa le pun direct in blog. nu m-am dumirit cum. telefonul asta are momente cand e destul dE enervant. pozele sunt dragute. sint funny. nu dor. habar n-am cum arata de fapt. deci atat. gelu, o sa studiez problema cu ghemotoacele de par pentru valjeani la intoarce e. problema e ca el personal se simte atras exclusiv de sireturi ![]()
July 15th, 2008 at 2:16 pm
Miri sa te faci bine cat mai repede.
July 15th, 2008 at 7:47 pm
multumesc. ma straduiesc mult. inclusiv sa las comentariul asta aici de vreo ora
July 15th, 2008 at 9:11 pm
Miri, asta nu e ortografia ta! Si nu uita: dupa bloguri suntem noi, care te asteptam pe tine!
(Vazand ca nu mai scrii, chiar ma simteam abandonat: “ia uite, mai, ce n-am noroc cu femeile astea!” - da’ acu’ m-am linistit! N-as fi suportat sa ma parasesti! Bine ca esti la spital!)
July 16th, 2008 at 11:59 am
da, nu trebuie sa te simti abandonat! Mai zabovesc pe aici vreo saptamana
cat despre ortografie, trebuie sa gasesti intelegere - nedormita de fro 5 zile - ca m-am trezit inca din timpul operatiei, sa vad care-I treeaba, nu degeaba mi se spune “freak control”; intinsa pe un pat, fara ochelari si cu un betzisor subtire alunecand pe o tastatura virtuala cu english autocorrect enabled
corectez eu la intoarcere!
July 16th, 2008 at 2:42 pm
miribratule, sa te faci bine! ca sa citez dintr-un jurnalist celebru, care il intreba pe un biet om ranit intr-un accident, prins inca intre fiare: DOARE?
July 16th, 2008 at 4:00 pm
Sa te faci bine, repede! Am auzit ca exista potential foto prin spitale. Sper ca ai incarcatorul de la telefonul mobil cu tine!
July 16th, 2008 at 5:10 pm
“Excerpts from Girl’s Diary“
July 16th, 2008 at 5:18 pm
hehe, ca sa intelegi cat DOARE o sa-ti zic ca Nu pot deschide gura nici cat sa ling furculita de mancare; dar, cum ziceam, ma straduiesc din rasputeri. asa ca nu ma mai face sa rad!
cat despre potentialul din spitale, barbu, o fi. aici sunt foarte multi copilasi cu probleme de auz si de vorbire. pentru mine nu constituie un material bun, pentru ca nu ma pot apropia de locurile unde exista suferinta. sunt fericita ca ma pot retrage in rezerva mea, mare si confortabila ca o garsoniera personala. aici imi pot primi in tihna prietenii - carora le multumesc ca mi-au fost alaturi. macar de m-ar vizita macar 0 data si mos ene…. inca I’ll astept
July 16th, 2008 at 5:34 pm
hmmm… explicatie la linkul lasat de MAK… deci pozele sint facute azi, la o saptamana si cateva ore de la interventie. ma recuperez bine, dar mai greutz.
July 16th, 2008 at 5:39 pm
[…] the story behind the pictures Possibly related posts: (automatically generated)Billie: My boob as a hookerThe New TV Trend: Call […]
July 16th, 2008 at 6:10 pm
Miri, apropo de Mos Ene si de nedormit, am o carte in format electronic pentru tine, pentru cand te faci bine, sau pentru cand ai sa vrei sa citesti despre Mos Ene. Este scrisa destul de fain si are exemple amuzante.
July 16th, 2008 at 6:34 pm
multumesc. o sa-I citesc si lui varujak. de fapt, el e prieten cu mos ene toata ziulica dar noaptea cand am si eu nevoie de el I’ll trimite…. la culcare?
July 16th, 2008 at 9:25 pm
miriii…imi pare rau pt conditia ta si iti doresc insanatosire grabnica…get well soon…si totusi pt ca eu sunt o fiinta curioasa, as dori sa stiu ce ti s-a intamplat…ai avut cumva o operatie de corectare a deviatiei de sept?
July 20th, 2008 at 3:56 pm
da! una… cu niste complicatii
July 22nd, 2008 at 12:59 pm
Sa te faci bine cat mai curand, iti doresc!
O sa treaca toate astea, sunt convins.
July 22nd, 2008 at 6:00 pm
miri, dumnezeule… n-am stiut nimic, te rog sa te faci bine, si sa ai grija cu venele, si sa nu-ti pierzi increderea, si nu mai stiu ce clisee sa-ti spun. noi te cam iubim, sper ca stii…
July 22nd, 2008 at 6:08 pm
am avut timp de o saptamana un lapsus referitor la “cliseu”. nici macar nu stiu de ce-am vrut sa-l folosesc atat de des.
iar tu-mi spui lucruri care aproape ma fac sa plang… si culmea e ca ma bucura asta.
July 23rd, 2008 at 2:02 pm
Iar eu o sa te rog frumos sa nu plangi, ca sunt empatic si starile de tipul asta mi se cam transmit, si nu-mi place.
July 23rd, 2008 at 2:08 pm
Bine, atunci o sa rad mult!