simţ enorm şi văz monstruos

O căsuţă albă cu tocuri albe la uşi şi ferestre. Îmi părea tare rău că era nelocuită. Mă gîndeam că se simte singură. Zilele trecute în curtea ei erau oameni. Îi scoteau acoperişul. Prima dată m-am speriat. Mai pe după-amiază m-am gîndit că i se înlocuieşte acoperişul şi se va muta cineva în ea.

Au omorît-o. A se citi demolat. N-am fotografiat. Ar fi fost ca şi cum aş fi filmat pe unul care şi-o ia în barbă rău de tot şi apoi aş fi trimis imaginile la Pro Tv.

Am şi eu o mică nedumerire crescîndă care creşte, creşte, creşte de fiecare dată ca o gogoaşă înfuriată.

Există oameni. Oameni cu care ai intrat în contact doar ca să le ceri ajutorul, pe care îi vezi rar - cu toate că apar “la televizor” în fiecare seară, oameni care te ajută şi te salută cu drag în rarele ocazii cu care deci interacţionezi. Oameni impecabili. Respect lor.

Mai există oameni pe care îi vezi zilnic la o şedinţă în cei 6 metri pătraţi alocaţi, de doi ani de zile şi care nu te salută niciodată. Opţiune personală de manageriere a timpului, deh.

Şi există şi oameni superbi, chipuri angelice, ce dau bine pe sticlă, femei pe numele lor, care îşi întemeiază familii, îşi doresc copii, sunt implicate în diverse campanii sociale pentru care sunt ca o emblemă; şi din a căror guriţă gingaşă ies des astfel de cuvinte “ţiganii nu sunt oameni” “ei nu au nici un drept să trăiască-n România”. Şi o spun natural, cu încredere că vei fi de acord, că doar gingaşi şi sensibili suntem cu toţii şi o apă şi-un pămînt. Şi inima mea o simt - urcă întîi pînă-n gît, blocînd cuvintele; şi pică apoi vertiginos şi cu viteză galopîndă pînă în talpă, unde se aşează ca un cui. Şi rămîne acolo gemînd prosteşte şi inutil.

Nedumerirea o extrageţi singuri. E ceva cu oamenii - oameni… bla-bla… hrrr-hrrr… mrrr-mrrr….

o dovada a faptului ca autoarea acestui blog n-a mai baut pana acum bere consta in faptul ca aunci cand a cumparat-o, s-a chiombit 5 minute sa vada daca e cu alcool sau fara. a luat-o acasa fara sa ajunga la vreo concluzie. a spalat-o bine - cutia (a se citi agitat-o) dupa care a dat s-o deschida. si a facut-o. in fata monitorului.

Indrazneste sa faci o schimbare!

Lasa masina, mergi cu bicicleta !

Planteaza un copac !

Participa la Bucurestiul Fluiera Fault !

Bucurestiul Fluiera Fault te mobilizeaza sa iei atitudine.

In zilele de 13 si 14 martie AIESEC Bucuresti aduce pe strazile capitalei entuziasmul care va schimba imaginea Bucurestiului in viitor.
Cum facem noi asta ?
Pe 13 martie- AIESEC Bucuresti contribuie la un oras verde, membrii AIESEC si angajati ai companiilor partenere fiind cei care vor planta copaci intr-unul din parcurile bucurestene.
Cum poti contribui chiar tu ? 
Pe 14 martie alatura-te marsului organizat de AIESEC Bucuresti pentru un Bucuresti mai curat, mai multe spatii verzi si un transport sustenabil!
Fii unul din cei 600 de tineri responsabili de viitorul orasului lor !
Te asteptam pe biciclete, role sau pur si simplu sa defilam impreuna spre Cismigiu, punctele de plecare fiind Piata Unirii si Piata Romana.

Acum ai sansa sa fii arbitrul orasului tau.

Impreuna fluierul nostru se aude mai tare!

Inscrie-te pana la data de 11 martie pe site-ul http://bff.aiesec.ro si alatura-te chiar azi pentru schimbarea atitudinii din orasul tau.

De la Master Valjean himself. Se introduce lăbuţa sub sertarul cu numărul doi şi se trage cu forţă de felină. Ţuşti! Se introduce corpul blănos în sertarul numărul doi şi se trece tacticos în sertarul cu numărul întîi (dacă le luăm de jos în sus). Acolo corpul păros şi plin de mătreaţă poposeşte pînă cînd este deranjat de intrus, moment în care un procent din blana şi mătreaţa muonstrului se transferă pe hainele necugetatului proprietar.

idem.

Daca tot suntem nevoiti sa traim, macar sa traim din amintiri. Punct.